În rândurile ce urmează am să detaliez stilul brâncovenesc, parte componentă  a stilului neoromânesc.

„Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au fost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui Matei Basarab. În perioada care a urmat s-a dezvoltat mai ales arhitectura conacelor boierești, care vor crea o paradigmă a edificiului reprezentativ muntenesc, caracterizată atât printr-o înaltă calitate a materialelor și prelucrării cât și prin situarea pitorească, în mijlocul unor parcuri și în apropierea râurilor și heleșteielor. Cea din urmă caracteristică va influența dezvoltarea ulterioară a arcadelor și pridvoarelor ca elemente ale deschiderii spre natură. Casele erau finisate foarte îngrijit, cu decorații în stuc de tip oriental, și aveau loggii de inspirație italiană. Atât recepția elementelor orientale cât și a celor nord-italiene a fost înlesnită de numeroase călătorii, prin care boierimea valahă descoperise pe lângă Orientul Apropiat, Grecia și Peninsula Balcanică, mai ales Italia. Exemplul cel mai grăitor pentru această deschidere este cel al marelui cărturar Constantin Cantacuzino, format la școlile din Constantinopol și Padova.

Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental.

După urcarea pe tron a liniei familiei Cantacuzino edificiul reprezentativ a continuat să fie palatul. Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea unor pânze de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. Poarta și anexele gospodărești sunt îndeobște situate pe latura opusă reședinței, care este organizată pe două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de obicei și parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foișor cu scară, iar pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un confort nemaiîntâlnit până atunci.

Palatul Mogoşoaia a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural brâncovenesc, o combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior și la un alt palat al domnitorului, construit de acesta la Potlogi.

Ansamblu Palat Mogosoaia
Ansamblu Palat Mogosoaia

Domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. Dintre acestea Mănăstirea Horezu (1690-1702) este unul din cele mai ambițioase proiecte ale epocii brâncovenești. Prin dimensiunile impozante și mai ales prin concepția unitară acest proiect este revoluționar pentru artele vechi românești. Întregul complex este subordonat principiilor de simetrie tipice renașterii italiene, denotate atât de organizarea volumelor arhitectonice pe axa principală est-vest cât și de proporțiile echilibrate până în detaliu ale arhitecturii. Chiar în centrul incintei se înalță silueta zveltă a bisericii, care se bazează planimetric și spațial pe modelul dat de Biserica episcopală a Curții de Argeș.

Manastirea Horezu
Manastirea Horezu

Meșterii care au contribuit la decorul bisericii sunt imortalizați într-un tablou votiv din pridvorul lăcașului de cult, un gest foarte modern pentru epoca respectivă, ce îi scoate din anonimatul medieval.” (informaţii preluate de pe wikipedia.ro)

Note personale:

O decoraţie de tip oriental arată aşa:

Decoraţie orientală
Decoraţie orientală

Se observă în imaginea de mai sus că:

– decoraţia este foarte puţin ieşită în relief,

– este compusă din elemente geometrice,

– aceste elemente de decor sunt formate din elemente tip care apoi sunt repetate de-a lungul unei axe, sau o linie de compoziţie (în jurul arcului de ex.), sau multiplicate pe o suprafaţă.

O decoraţie de tip occidental a epocii arată aşa:

Decoraţi occidentală_Baroc
Decoraţie occidentală Barocă

Se observă în imaginea de mai sus că:

– decoraţia este puternic ieşită în relief,

– se folosesc reprezentări zoomorfe şi umane,

– deşi există o simetrie a compoziţiei faţă de axul central şi elemente ce se reproduc, există elemente care nu respectă simetria cum ar fi statuile umane sau atlaşii şi figurile alegorice care susţin balconul.

O decoraţie de tip brâncovenesc arată aşa:

Palatul Potlogi _ Balustradă Foişor
Palatul Potlogi _ Balustradă Foişor
Manastirea Hurezi - Foisorul
Manastirea Hurezi – Foisorul

Se observă în imaginea de mai sus că:

– relieful este foarte plat,

– se folosesc elemente florale şi zoomorfe,

– se folosesc şi elemente geometrice (cum sunt ovele şi săgeţile la baza balustradei)

– compoziţia se foloseşte atât de reguli (simetrie, axialitate) cât şi de elemente care deviază de la reguli (soarele nu este reprodus simetric ci este înlocuit cu luna).

Stilul brâncovenesc realizează o punte între orient şi occident, preluînd elemente, stiluri şi idei din ambele părţi, pe care le asamblează într-o manieră originală, adăugând de asemenea elemente originale sau specific româneşti.

Toate aceste stiluri prezentate mai sus în câteva imagini şi cuvinte au o identitate religioasă pentru că omul până în epoca modernă era un om religios şi dorea să-şi exprime această identitate în primul rând, identitate ce este încriptată în semne şi simboluri, dar despre aceasta vă voi spune mai multe într-un articol viitor.

arh Adrian Păun

About Adrian Paun

Sunt un tânăr arhitect interesat de proiectarea şi promovarea arhitecturii de calitate. În realizarea proiectelor de arhitectură am o abordare foarte pragmatică, plecând de la util şi ajungând apoi la frumos. Partea utilă cuprinde aspecte legate în primul rând de cerinţele clientului, apoi de confort, mediu înconjurător, eficientizarea costurilor, soluţii tehnice optime, ş.a. Partea frumoasă a proiectului se regăseşte în stilurile arhitecturale din care mă inspir, în special stilul tradiţional românesc şi stilul neoromânesc, dar nu numai.

O casă frumoasă pentru o viață frumoasă. Cere o oferta personalizată.