DSC_0557

Constanţa istorică vorbeşte despre oamenii săi de valoare, arhitecţi şi nu numai, care şi-au lăsat amprenta asupra clădirilor unuia dintre cele mai importante oraşe ale ţării.

Arhitecţi valoroşi au construit la Constanţa, iar clădirile proiectate de aceştia sunt şi astăzi în picioare şi vorbesc despre o moştenire culturală unică. Despre arhitectul Ion Socolescu, autorul a două clădiri impozante în Constanţa – localul primei primării, în prezent Muzeul de Artă Populară şi prima şcoală românească din Constanţa, actualul Muzeul de Artă -, vorbeşte dr. Doina Păuleanu în volumul „Constanţa. Aventura unui oraş european”.

Muzeul de Artă Populară din Constanţa este un monument istoric din categoria A, iar Ion Socolescu este arhitectul care a gândit planurile construcţiei. Prevăzută cu subsol, parter, etaj şi mansardă, clădirea a fost ridicată în perioada 1893-1906 şi a fost destinată iniţial pentru funcţionarea primăriei oraşului.

La data 1 iunie 1896, primăria semnează un contract cu pictorul August Pérrier. Potrivit Doinei Păuleanu, pictorul se angaja să zugrăvească plafonul sălii de şedinţe în ulei şi ornamente parţial aurite, cu extensie asupra unor panouri încadrate cu bordură. Într-un stil sobru bizantin, contractul adaugă suprafeţelor existente alte spaţii ample vopsite în imitaţie de marmură. În noiembrie 1896 are loc inaugurarea palatului comunal, iar sediul este vândut, zece ani mai târziu, Poştei Române.  (informţii preluate de pe cugetliber.ro)

Alături de Ion Mincu, Grigore Cerchez şi alţii, în încercarea de a crea un stil naţional, arhitectul Ion Socolescu (1856-1924) a mers pe o cale proprie de exprimare arhitecturală, folosind ca surse de inspiraţie atât elemente de arhitectură tradiţională românească, cât şi detalii ale arhitecturii orientale. Din vocabularul stilistic al arhitectului fac parte: arce în acoladă sau trilobate, arcade duble, decoraţii dantelate, în relief din stucatură, cu tencuieli pictate şi protejate cu sticlă. Arhitectul foloseşte policromia orientală, regăsită şi în arhitectura religioasă medievală din România.

Multe dintre aceste elemente se regegăsesc şi în cadrul clădirii Muzeului de Artă Populară: deasupra intrării principale găsim un amplu arc trilobat în acoladă/ciubuc; ocniţele decorative sunt şi ele închise la partea superioara cu arc în acoladă/ciubuc; regăsim de asemenea panouri decorative în relief din stucatură, iar la nivelul cornişei panourile decorative sunt pictate.

Vă invit să vizitaţi acest muzeu când treceţi prin Constanţa, iar până atunci să aruncaţi o privire pe site-ul muzeului aici.

About Adrian Paun

Sunt un tânăr arhitect interesat de proiectarea şi promovarea arhitecturii de calitate. În realizarea proiectelor de arhitectură am o abordare foarte pragmatică, plecând de la util şi ajungând apoi la frumos. Partea utilă cuprinde aspecte legate în primul rând de cerinţele clientului, apoi de confort, mediu înconjurător, eficientizarea costurilor, soluţii tehnice optime, ş.a. Partea frumoasă a proiectului se regăseşte în stilurile arhitecturale din care mă inspir, în special stilul tradiţional românesc şi stilul neoromânesc, dar nu numai.

O casă frumoasă pentru o viață frumoasă. Cere o oferta personalizată.