DSC_0395

Clădirea ce adăposteşte Muzeul Ion Jalea din Constanţa se află în apropierea Cazinoului şi a Catedralei Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Str Arhiepiscopiei, nr 26). Este o clădire foarte frumoasă în stil neoromânesc ce a fost construită pentru fostul prefect al Constaţei, Constantin Pariano, între anii 1919-1920, arhitect fiind Victor Stephănescu.

Clădirea cunoscută iniţial sub numele de Casa Pariano a fost naţionalizată în perioada socialistă, iar când Ion Jalea a donat municipiului Constanţa o mare parte din lucrările sale, în anul 1968, consiliul popular local a hotărât ca acestea să fie adăpostite în Casa Pariano şi deschise publicului.

Clădirea în sine o putem încadra uşor în stilul neoromânesc datorită volumetriei, golurilor de uşi şi ferestre, formei acoperişului terminat cu finiaţii şi a cerdacului de la etaj cu stâlpi de lemn. Observăm însă că decoraţiile sunt foarte sumare, limitându-se la ancadramente şi boiandrugi de ferestre din piatra neprofilată. Piatra în sine este posibil să fie din Techirghiol sau din Balchik, ambele fiind travertine cu urme cochilifere (se găsesc amprente de scoici sau chiar scoici în ele – sunt pietre moi dar foarte frumoase). Prin acest gest consider că arhitectul a dorit să creeze o punte de legătură între construcţie şi marea pe malul căreia se află.

Lucrările sculptorului Ion Jalea (1887-1983) sunt deosebit de frumoase şi expresive, motiv pentru care vă îndemn să treceţi pragul acestui muzeu şi să admiraţi nu doar casa ci şi ceea ce este expus în ea (biletul este jenant de ieftin!). Ca o particularitate deosebită mai menţionez că sculptorul Ion Jalea şi-a pierdut o mână în primul război mondial: cu toate acestea nu s-a lăsat răpus de handicap ci a sculptat şi a creat până la adănci bătrâneţi!

Mai găsiţi şi alte informaţii despre acest muzeu şi sculptorul Ion Jalea aici şi aici.

About Adrian Paun

Sunt un tânăr arhitect interesat de proiectarea şi promovarea arhitecturii de calitate. În realizarea proiectelor de arhitectură am o abordare foarte pragmatică, plecând de la util şi ajungând apoi la frumos. Partea utilă cuprinde aspecte legate în primul rând de cerinţele clientului, apoi de confort, mediu înconjurător, eficientizarea costurilor, soluţii tehnice optime, ş.a. Partea frumoasă a proiectului se regăseşte în stilurile arhitecturale din care mă inspir, în special stilul tradiţional românesc şi stilul neoromânesc, dar nu numai.

O casă frumoasă pentru o viață frumoasă. Cere o oferta personalizată.