Cea mai celebra construcţie din Balcic este fara discuţie Castelul Reginei Maria. Artistul Alexandru Satmari face o serie de schiţe preliminare urmând viziunea reginei Maria ce îşi dorea o casă albă, rezistentă, cu linii simple, în stil turcesc; etajul superior să fie mai evidenţiat decât etajul inferior, acoperişul să fie larg, fundaţiile aproape să intre în mare, înconjurată de terase de piatră ce puţin câte puţin devin un paradis de flori. Schiţele vor fi apoi transformate în proiect arhitectural de către arhitectul militar Emil Gunes.
Descriind casa „pe jumătate italiană, pe jumătate turcă”, regina Maria o numeşte cu numele turces „Tehna Yuvah”, adică Cuibul Singuratic. Azi este cunoscută drept Cuibul Liniştit.
Dimensiunile generele ale acestui castel sunt modeste, conducâncand mai degrabă către ideea de vilă. Stilul arhitectural este unul local ce cuprinde acele elemente exprimate în viziunea reginei însăşi. Ceea ce este cu totul special din punctul meu de vedere, este turnul minaret ce apare pentru prima şi singura dată ca element component al unei clădiri ce nu este moschee! Ipoteza mea personală pentru acest minaret este ca a fost utilizat în mod genial: în România era foarte la modă stilul neoromânesc, de care însăşi regina Maria era foarte ataşată. Acest stil presupune şi existenţa unui turn în ansamblul clădirii, iar acest turn a fost transformat în minaret în acest caz particular într-o localitate în care populaţia turcă era consistentă. Un gest genial de integrare / adaptare la specificul local a unei arhitecturi româneşti!
