În cadrul unei scurte vacanțe în Ahtopol, Bulgaria, am căutat și am găsit câteva case tradiționale care mi-au plăcut și pe care vi le prezint și dvs mai jos. Ahtopol este un orașel de pe litoralul Bulgariei, în partea de sud, cu o populație de aproximativ 1300 locuitori, deci foarte mic, doar foarte bogat din
Printr-o întâmplare fericită am descoperit o capodoperă arhitecturală cu ocazia unei scurte excursii la Sinaia. Este vorba de casa Nicolae Iorga din Sinaia, proiectată de arhitectul Toma T. Socolescu. Arhitectura casei mă duce cu gândul la o combinație de arhitectură tradițională si arhitectură neoromânească. Volumetria casei seamănă foarte mult cu casele tradiționale din zona Prahovei,
Vă prezint în acest articol imagini cu interioarele Muzeului de Etnografie şia Artă Populară din Câmpulung Muscel. Aşa cum vă spuneam în articolul anterior, stilul neormânesc devine evident la interioarele restaurate de arhitectul D. I. Berechet. Sunt foarte frumoase cupolele şi bolţile încrucişate sprijite pe console ornamentale, tavanul de lemn din salonul principal şi ancadramentele de
Vă prezint în acest articol o clădire deosebită din Câmpulung Muscel, anume Muzeul de Etnografie şi Artă Populară ce iniţial a fost o locuinţă particulară cunoscută după numele proprietarului, anume Vila Gică Ştefănescu. Este cea mai veche locuinşă din Câmpulung, în anul 1928 fiind restaurată de către arhitectul D. I. Berechet şi transformată în Muzeul
Vă prezint în aimaginile de mai jos o casă tradiţională di Câmpulung Muscel, renovată de curând şi care mi-a lăsat impresia unei mici bijuterii arhitecturale. Casa este formată dintr-un apartament de locuit format din două camere, aşezat la partea superioară, la partea inferioară fiind o zonă de cămară/depozitare.
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina este o casă-muzeu din orașul Câmpina , în care a trăit și pictat Nicolae Grigorescu (1838-1907). Casa originală a fost distrusă de un incendiu, însă a fost reconstituită între anii 1954-1955, iar muzeul memorial a fost pus la dispoziţia publicului începând cu anul 1957. De o aparentă discreţie,
De multe ori , când un semen de-al nostru acumulează în comportamentul său abateri, în vorbirea curentă se spune că „ nu este ușă de biserică”. Oare de ce , în aprecierea unui om, apare ca element comparativ tocmai acest obiect? Cum trebuie să fie ușa de biserică? Să observăm, în special pe
Mergând de la Baia de Aramă spre Herculane, imediat după Baia de Aramă este un sat numit Bratilovu în care am găsit câteva case în stil tradiţional, lemnaria fiind desosebită şi cu un specific local. Vă prezint mai jos câteva imagini: