Stilul de arhitectură neoromânesc a apărut la sfarşitul secolului XIX, a cunoscut o recunoaştere şi apreciere foarte mare odată cu expoziţia internaţională de la Bucureşti din 1906 şi a fost folosit pe scară largă în perioada interbelică. A apărut ca urmare a mişcării generale de exprimare a identitaţii naţionale din Europa de la mijlocul secolului XIX, în fiecare ţară fiind exprimată această identitate şi prin intermediul arhitecturii. În occident au fost reactualizate anumite stiluri istorice cum ar fi Stilul Gotic, ce a fost redenumit Neogotic. În ţările din estul Europei nu existau stiluri de arhitectură istorice care să poată fi reactualizate şi ca urmare au fost dezvoltate stiluri naţionale care aveau mai multe surse de inspiraţie preluate din arhitectura de calitate a trecutului ţării respective. În România a fost elaborat stilul de arhitectură neoromânesc ce are urmatoarele surse de inspiraţie:
- Stilul Brâncovenesc – reprezintă tipul de casă nobiliară/palat occidental peste care se aplică o decoraţie de tip oriental.
-
Palatul Mogoşoaia
-
- Arhitectura epocii lui Ştefan cel Mare – s-au preluat in special elemente decorative cum ar fi ancadramente de uşi şi ferestre în stil gotic, dar şi elemente structurale cum ar fi contraforţii.
Manastirea Putna – contraforti si ferestre gotice - Culele (casele turn boiereşti) – a fost preluată idea de turn şi folosită ca accent compoziţional în noul stil architectural.
Cula Greceanu de la Maldaresti - Arhitectura ţărănească – au fost preluate elementele de lemn sculptat cum ar fi stalpi, grinzi, parapeţii, ş.a.
Stilul neoromânesc a fost folosit atât în realizarea lucrărilor particulare cât şi a celor publice. A fost folosit pentru realizarea de şcoli, licee, facultăţi, inspectorate şcolare, administraţii finaciare, primarii şi consilii judeţene, gari, biserici, aşezăminte culturale, şi un număr impresionant de locuinţe individuale şi colective.
Unul dintre cele mai strălucite exemple de arhitectura neoromânescă îl reprezintă Vila Minovici proiectată de arh. Cristofi Cerchez, situată în Bucureşti în apropierea Gării Băneasa. Am să mă folosesc de acest exemplu pentru a evidenţia trăsăturile stilului cu ajutorul câtorva imagini.
-
Vila Minovici – Fatada spre Soseaua Bucuresti Ploiesti 
Elemente decorative de tip oriental
-
Elemente decorative de tip oriental – detaliu 1
-
Elemente decorative de tip oriental – detaliu 2
-
Contraforti
-
Turnul
-
Elemente de arhitectura populara 
Elemente de arhitectura populara – detaliu 1 
Elemente de arhitectura populara – detaliu 2
Să nu uităm! Arhitectura este elementul cel mai important de exprimare a identităţii. Toate aceste elemente componente ale stilului neoromânesc prezentate mai sus se constitue într-un ansamblu arhitectural ce exprimă identitatea culturală, istorică şi religioasă a poporului român, identitate pe care o voi detalia în articolele viitoare.
arh Adrian Păun