Am desocoperit de curând la Floreşti, o localitate situată la aproximativ 10km nord de Ploieşti, pe DN 1, o clădire industrială ce m-a extaziat şi m-a revoltat în acelaşi timp.
Am fost extaziat să descopăr o clădire industrială din perioada intebelică în stil neoromânesc, o clădire ce pentru mine are valoare de exemplu, neştiind să vă dau un alt exemplu de clădire industrială în stil neoromânesc!
Am fost revoltat pentru că la cursul de istoria arhitecturii din facultate nu ni s-a precizat niciodata un asemenea exemplu, în schimb am fost „bombardaţi” cu Walter Gropius (Fagus Factory) şi Horia Creangă (Uzinele Malaxa/Faur/23 August) ce sunt exponenţi ai modernismului. Despre identitatea naţională şi stilul de arhitectură naţional, nimic la acest capitol.
Am căutat de asemenea pe site-ul monumenteuitate.org ce este un site pe care il apreciez foarte mult, să găsesc ceva informaţii despre această Termocentrală şi iarăşi nu am găsit nimic! Nu putem crede că nu au trecut pe acolo cei care au constituit lista acelor monumente pentru că exact la 200m distanţă se află „Micul Trianon” al Cantacuzinilor.
Am găsit totuşi pe site-ul industrializarearomaniei.ro şi pe wikipedia câteva informaţii sumare. Această termocentrală a fost construită în perioada interbelică de către Emil Prager, proiectul fiind realizat de arh. Duiliu Marcu. Se numea Societatea Electrică Steaua Electrică (vezi blazonul SE), a fost naţionalizată în perioada socialistă şi a fost dezafectată în 1971 (acum 44 ani!).
Pentru anii ce au trecut de când a fost dezafectată, pot spune că este într-o stare foarte bună. Dincolo de vandalizarea suferită, puteţi observa detalii de construcţie din care se vede că a fost o clădire foarte bine realizată şi că se ţine bine.
Sper ca pe viitor să se găsească cineva care să o valorifice printr-o reconversie şi renovare!
2 comentarii
La facultatea de arhitectura sunt in curs de pregatire doua doctorate cu subiectul reconversiei cladirilor industriale de patrimoniu
In ceea ce priveste Termocentrala Floresti in lucrarea Em.Prager „Betonul armat in Romania” vol.1 pag.163 si urmatoarele sunt date multe informatii interesante si desene ale cladirii. Fatadele aparente din zidarie au fost apreciate in trecut pentru calitatile caramizilor si calitatea executiei (teserii). Din nefericire mestesugul acesta s-a cam pierdut. Ar fi interesanta o reconversie a celor doua cladiri dar trebui gasit un viitor viabil pentru ele. In oricecaz felicitari pentru initiative si preocupari. Raman oricand disponibil pentru sfaturi tehnice dezinteresate,
Prof.Radu Petrovici
Va multumesc d-le profesor pentru lamuriri!
Adrian
Comments are closed.